Metamorfoza(ta)

      Femeia ranita:Lasa-ma sa iti mantuiesc buzele pline de pacate inainte de a ne desparti,sa iti mangai pieptul pe care odata il sarutam cu atata pofta,sa-ti invalui fiinta pe care o adoram pentru ultima oara.O ultima privire,o ultima bataie a inimii in sincron,o ultima rasuflare calda si o ultima strangere a mainii care mi-a fost manusa atata timp.
      Pornesc pe drumul meu pietruit de acum inainte.Oare imi va fi mai bine fara privighetoarea care ma ghida cu glasul ei plin de blandete?Care atunci cand greseam imi lua mainile in aripile sale,ma strangea la piept si imi spunea ca totul o sa fie bine?
Iti spun adio cu o privire,cu un gest,caci in cuvinte nu pot.Cum nu pot nici sa imi las inima dezgolita,sa o las sa devina o natura moarta in lipsa impulsului care ii dadea viata.
     Femeia care stie cum sa profite de suferinta altora:Transpune-ti dorul de ea in sarutari patimase pe corpul meu.Spune-ti durerea sufocandu-mi trupul cu a ta caldura.Emani suferinta.Insa cu ea ma domini.Inca nu ti-ai pierdut instinctele primare ale iubirii.Ochii tai metamorfozeaza realul intr-o lume a lacrimilor amare in care amintirile cu ea devin idealul existentei umane.Tacerea ta urla cu disperare a iubire fata de acea fiinta.Pentru ca nu o pot numi femeie.Nu este demna de acest statut.Iti treci mana dreapta prin par ,apoi iti strangi pumnul in semn de autoritate.
      Esti constient ca inca esti sub transa existentei sale.Brusc, pe fata ta schimonosita apare un zambet, care apoi cade in patimile tristetii la fel de brusc cum a si aparut.Stiu ca este frustrant,dar nu vei reusi sa iti propagi trecutul intr-un nou inceput de pe o zi pe alta.Ai nevoie de timp,caci timpul devine esenta in haosul numit iubire.


       Dar ce se intampla atunci cand o femeie stie ca reflexia ei poate fi mai mult decat o imagine propagata?

 Foto:Alex Neagu

Apasa butonul de like daca ti-a placut si arata-le si prietenilor tai!

Te (poate) iubesc!

          Am intalnit foarte des intrebarea "Eu cand ar trebui sa spun te iubesc?",chiar daca nu sub forma asta.Am uitat sa precizez,ne referim strict la vesnicele relatii conjugale.Fie ele adolescentine sau nu,fiecare are farmecul ei,iar fiecare om isi are iubirea vietii lui pe care o poarta in inima cu sau fara voia lui.Pana la urma urmei,oamenii devin pacatele iertate ale altor oameni.
       Incepi sa spui "te iubesc" atunci cand stii ca nu ai doar impresia ca simti asta.Ca nu exista un "dar" la mijloc.Timpul este relativ.Opiniile celorlalti devin nimicuri.De ce?Pentru ca aceste cuvinte pot deschide usi si fereca altele.Pentru ca reprezinta uitare,speranta,reimprospatare,inceput,sfarsit,insufletire a fericirii,dar mai ales aduc zambete.Zambete sincere si ochi stralucitori.Scanteiere a sufletului.

       Si acum vine intrebarea:tu ai zambit sincer azi? 

 Foto:Alex Neagu

Apasa butonul de like daca ti-a placut si arata-le si prietenilor tai!

Doar...

      Lasa-ma in singuratatea care mi-a devenit prietena.Desprinde-te de mine ca stropul de ploaie din norii plumburii si lasa-ma sa cad in asternutu-mi rece.Mi-am promis ca nu o sa mai rascolesc amintirile.Ca voi metamorfoza trecutul intr-un copil al intunericului,dar nu am reusit.E frustrant cum nevoia de caldura a unui suflet singuratic ajunge pana in punctul de a deveni dorinta, si se stinge incet  ca lumina lumanarii la care noi doi ne iubeam.
      Imi placea adeseori sa iti analizez trasaturile fascinante,mangaiate de umbrele care-ti invaluiau trupul,cufundandu-te intr-o aura de mister.Puteam sta asa ore in sir,pentru mine tot o secunda ar fi insemnat.

      Niciodata nu puteam sa ma satur de mangaierile tale tandre si gustul dulce al buzelor tale,nici de zambetul care imi oferea siguranta,incredere,facandu-ma sa ma simt unica raza a unui astru orbitor.Insa te-ai stins incet,zi dupa zi,secunda dupa secunda,si m-ai facut si pe mine sa palesc in fata intunericului care acum imi este prieten.M-ai lasat sa cad in abisul propriilor greseli,sa ma zbat cu propriile ganduri,sa esuez in propriile idei.M-ai lasat sa renunt la persoana-mi care parea sa aiba un viitor promitator.

      Cu timpul stiu ca sufletul meu dezgolit isi va croi incet,incet haine,iar tu vrei ramane doar o mica stea stralucitoare in universu-mi care este la inceput de drum.

 Foto:Alex Neagu

     

Apasa butonul de like daca ti-a placut si arata-le si prietenilor tai!

"Barbatii nu iubesc totdeauna ce stimeaza,iar femeile stimeaza numai ce iubesc."

     Cuvantul"femeie" aduce cu sine respect.Nu pentru ceea ce este ca entitate neaparat,pentru ca sa recunoastem,fiecare gradina are ciulinii ei,ci pentru fragilitate,modul de a zambi,de a spune lucrurilor pe nume,gesturi.Ma voi opri aici.Nu voi incepe cu "respect-o mereu,arata-i asta cat mai des",pentru ca pe cat de adevarate sunt aceste cuvinte,pe atat de comune au devenit.Lucruri cotidiene oribile.Iti voi spune sa te respecti pe tine prin ea.Mentalitatea celorlalti tinde spre a aprecia un barbat mult mai mult pentru modul in care isi trateaza partenera,decat pentru ce este el individual,ca suflet singuratic.
     Nu te opri numai la simple gesturi pentru a-i arata respect.Iubeste-o atunci cand ochii ii devin mici oglinzi a lumii viselor,iubeste-o atunci cand pieptu-i devine camp de batalie a suspinelor,iubeste-o pentru modul in care isi trece mana prin par sau pentru felul in care arata in rochia preferata pe care a purtat-o la nunta unei vechi prietene acum 5 ani,inainte sa se ingrase din cauza minunii d-abia venita pe lume.

    Respect-o pentru ca la randul ei da viata.Chiar tu,dragul meu,porti respectul femeii care te-a insufletit.

 Foto:Alex Neagu

Apasa butonul de like daca ti-a placut si arata-le si prietenilor tai!